duminică, 2 iunie 2013


SI IARASI NAVIGHEZI PE MARI STRAINE...

 
 
 










Si iarasi frate, departarea ni te-a luat,
Caci vantul vietii pasii ti-au furat...
Iar valurile marii tulburate...
Te-au vrut din nou la malul lor,
Iubite frate!
Ni te-a rapit din nou, furtuna vietii fratioare...
Caci ai plecat din nou, grabit in departare...
Cu acelasi bagajel facut din vise,
Si din sperante moi, si ganduri neinvinse!
Te-ai indreptat, spre usa casei tale,
Privind putin cam trist, la dragile surioare...
Si la mamica ta, cea mult iubita,
Ce te privea din usa...necajita....
Tu ai auzit din nou chemarea marii,
Si glasul cel duios si bland al zarii...
Tu ai auzit cum vantul te-a strigat...
Razvane plec departe, nu vii cu mine-n larg?
Vaporul fara tine, n-o sa plece,
Caci vantul vietii iti va da de veste...
Cand tu la bordul lui, iar vei sosii...
Intreaga vraja a marii te va coplesi!
Vei colinda oceane, si mari nemarginite...
Si vei putea sa-ti faci iluzii nesfarsite...
Prieteni iti vor fi si Soarele si Luna,
La ai tai, te vei gandii cand va venii furtuna...
Iar vantul fin al marii, iti va brazda obrazul,
Iar gandul la cei dragi, iti va spala necazul!
Vei fi puternic frate, asa cum este vasul,
Tot clatinat de vant, el tot isi tine pasul...
Vei fi puternic frate, caci in larg vei invata...
Ce inseamna vremea buna, ce este vremea rea....
Cum toate vin si trec, ca pasarea in zbor...
Tu frate esti, vei fi, ramai un luptator!
Si munca iti va fi, cu atat mereu mai mare...
Dar gandul la cei dragi, o sa-ti lipseasca oare?
Seara vei adormii, cladindu-ti vise noi,
Iar zorii vietii frate, iti vor aduce ploi...
Dar Soarele si Luna, ai tai prieteni buni...
N-or sa te lase frate, singurel pe drum...
Si-or sa te insoteasca, tovarasi iti vor fi,
Acolo unde Cerul, timid iti va zambi...
Iar zarea iti va face, cadou in departare...
Chipul duios si bland, al bunicutei tale...















Si vei traii atunci momente lungi de dor...
Te vei gandii la noi, in tristul dormitor...
Tu esti hoinar ca vantul, zburdalnic ca si el,
Visai sa pleci departe, inca de mititel,
Pe mari straine tu, demult tot navighezi...
Sub clar de luna frate, iti place sa visezi...
Iti place valul marii, ca sa-ti rapeasca pasul...
Te duci pe mari straine...unde te poarta vasul...
Acolo unde zarea promite vise noi...
Iar cerul albastrui se scutura de nori...
Iti place sa apuci, spre Portul Fericirii...
Cu ancora Sperantei, spre malul Implinirii...
Pe mari indepartate si valuri tulburate,
Increzator sa fi, iubite, draga frate!
Si fie, c-al tau vas, mereu sa acosteze,
In portul Fericirii, dar sa ne dea de veste,
Cand el va revenii in portul casei tale,
Te imbratisam cu drag, iubite fratioare!