SI-AM AUZIT CA VI ACASA!
poezie dedicata fratelui meu iubit
"Si de va fi sa pleci, mereu hoinar prin viata,
Sa ne promiti tu frate, ca te vei intoarce acasa!
Stim ca esti hoinar, si ratacesti ca vantul,
Si stim ca tot departe, iti fuge tie gandul!
Dar stim ca pasii tai vor sti drumul spre casa,
Ei n-or sa uite frate, ca sa te duca acasa!"
"Si de va fi sa pleci, mereu hoinar prin viata,
Sa ne promiti tu frate, ca te vei intoarce acasa!
Stim ca esti hoinar, si ratacesti ca vantul,
Si stim ca tot departe, iti fuge tie gandul!
Dar stim ca pasii tai vor sti drumul spre casa,
Ei n-or sa uite frate, ca sa te duca acasa!"
Si-am auzit ca vi acasa, si inima ne-a tresarit,
Atata bucurie frate, demult sa stii ca n-am simtit!
Pe drumul care duce acasa, te vad voios cum tu pasesti,
Esti fericit, ....te intorci acasa, la cei pe care ii iubesti!
Si pasii tai parca vorbesc, spunandu-si unul celuilalt,
Sa-l ducem degraba acasa,
Sarmanul ce-a mai colindat!
Ca un hoinar cum e si vantul, strain ca frunza a ratacit,
Dar tot acasa i-a fost gandul, la cei pe care i-a iubit!
Te ducem degraba acasa, te ducem dragule hoinar,
Caci ratacesti strain prin lume, de atata vreme si amar!
Ne-ai tot purtat in lumea intreaga, si atatea tari ai colindat,
Ne-ai obosit hoinare draga, demult ce-ai mai cutreierat!
Ne-ai dus pe mari, ne-ai dus pe uscat, Si tot furtuni am infruntat, dar am iesit invingatori,
Pasind pe bunele carari....
Am mai gresit candva si drumul, caci asa a fost destinul,
Dar noi nicicand nu am uitat, drumul spre casa niciodat!
Si de va fi sa vi acasa, din nou tu frate printre ai tai,
Si ai sa stai cu noi la masa, si o sa petrecem pana-n zori!
Si am auzit ca vi acasa, ce veste mare fratioare,
Si de Craciun vei fi cu noi, cu dragile tale surioare!
Pe drumul care duce acasa, te vad pasind increzator,
Caci ai invins furtuni tu frate, si ai iesit invingator!
Iti amintesti cand ai plecat, pe marea vietii involburata, Dar noi stiam c-ai sa te intorci, acasa frate tu odata!
Si ai sa-ti revezi bunicii frate, acum putin mai balaiori,
Ei te-au tot asteptat mai frate, de cu seara pana-n zori....
Bunicul tau e in baston, caci munca l-a mai garbovit,
Dar gandul ca tu vi acasa, cu zece ani l-a intinerit!
Si-ti va iesi in prag mai frate, bunica ta cea mult iubita,
Si te va strange tare in brate, si va fi atat de fericita!
Ea a luptat atat de mult cu inima ei obosita,
Ea si-a jurat sa fie bine, ca sa te vada multumita!
Si-ai sa-ti revezi familia intreaga,
Prieteni, cunostinte si dusmani,
Si vei fi fericit, sa fi acasa, Din nou printre ai tai, dupa doi ani!
Si noi te vom iubi intotdeauna,
Si nu te vom lasa ca sa mai pleci,
Si vom ramane acasa fratioare,
Mereu, toti impreuna, pana-n veci!