CE DRAGA IMI ESTE VIATA

Ce draga imi este viata, padurea inverzita,
Campul splendid cu flori, marea cea mult iubita,
Ce draga mi-este viata cand soarele rasare...
Cand el saruta luna si o duce la plimbare!
Ce draga imi este viata, cand vad muntii in vai,
Cum ei imbraca zarea, in straie verzi si moi,
Ce draga imi este viata cand vad o pasarica...
Luptand ea sa traiasca, atat si atat de mica...
Ce drag imi e nisipul, fierbinte, fin al marii,
Si valul ei albastru cel destinat chemarii...
Ce draga imi este marea, cea mult si drag iubita,
Cum leagana uitarea in inima ranita...
Ce drag imi este raul, si apa curgatoare,
Dalbele stele vii, si recile izvoare...
Ce draga imi este viata, cu alaiul ei bogat...
Oceanul frumusetii ce domnul l-a creat!
Ce draga imi este viata, pictata doar in vise,
In vesele sperante si patimi dulci aprinse,
Ce draga imi este viata pictata in iubire,
Si-alaiul ei de nunta, scaldat in FERICIRE!