DE VORBA CU DUMNEZEU

DE VORBA CU DUMNEZEU


TATAL MEU,

Este miezul noptii,toata creatia ta doarme. Eu m-am gandit sa raman treaza,pentru a putea vorbii cu tine: stiu ca esti mereu treaz si veghezi asupra creatiei tale,asteptand parca desavarsirea ei,poate inca mai speri si tu,asa cum poate inca mai sper si eu,inca de la nastere navigam pe marea vietii,in corabia sperantei,si o parasim numai dupa ce se scufunda odata cu noi.

Doamne,as vrea sa-ti vorbesc,dar stiu ca nu voi gasi niciodata cuvintele potrivite,pentru a ma putea adresa tie,vorbele mele ar parea prea seci si saracacioase,in comparatie cu urechea ta cea sfanta,si totusi te rog sa ma asculti,iti voi vorbi din suflet,intocmai ca unui tata ceresc,incredintandu-ti toate sentimentele si gandurile mele,stiu ca ai sa-mi zambesti si ai sa-mi spui ca le cunosti deja,si totusi doamne asculta-ma,lasa-ma sa ma eliberez,caci desi tu esti departe de mine,caci locuiesti in inima sfanta a cerului,iar eu pe meleagurile josnice ale pamantului,nu voi gasi niciodata un umar mai potrivit pe care sa plang,asadar te rog sa pleci urechea ta cea sfanta,asupra gurii mele cele mult pacatoase,ascultandu-ma.

Stiu ca odata ce-ti voi vorbi,ma vei dezrobi de toata povara suferintelor mele.


Doamne,stiu ca inainte de a ne trimite crucea pe care trebuie sa o ducem,tu ai privit-o cu ochii tai cei prea frumosi,ai cercetat-o cu ratiunea ta cea dumnezeiasca,ai potrivit-o dupa dreptatea ta cea neajunsa,ai incalzit-o in inima ta cea plina de iubire,ai cantarit-o cu mainile tale cele pline de indurare,ca nu cumva sa fie mai grea decat o putem duce. Si, dupa ce ne-ai masurat curajul,ai binecuvantat-o si ne-ai pus-o pe umeri,asigurandu-te ca o putem duce,dorindu-ti sa o tinem bine,si sa urcam de pe Golgota spre Inviere.


Ei bine Doamne,cand ne-ai masurat curajul,ai decis in favoarea noastra,intocmai ca un tata bun si milostiv,l-ai pus pe balanta cantarului singur,dezgolit de hainele sale cele vechi,l-ai dezbracat de temeri,de lasitate,de frica.de deznadejde,si de disperare,l-ai cantarit doar pe el singur,ca sa nu fie mai greu decat crucea si sa se revolte impotriva ei.


Si totusi ai potrivit crucile tale pe masura dimensiunilor fiecaruia dintre noi,luand in calcul faptul,ca unii suntem mai puternici si mai voinici,iar altii suntem slabi si prapaditi,unii excelam in curaj si in putere in timp ce altii scapam crucea de pe umar,inca dupa primul hop ivit in cale,loviti de slabiciune si de neputinta,dar din pacate cu totii ne clatinam in credinta,cand vedem drumul crucii pavat cu obstacole si incercari de tot felul.


Doamne ai ales ca drumul crucii noastre,sa fie un drum greu,anevoios,presarat cu povarnisuri si obstacole de tot soiul,un drum de munte care trebuie sa ne conduca spre varful muntelui,pe crestele impozante si semete ale stancilor,acolo sus,mai aproape de casa ta,acolo unde cerul se contopeste cu pamantul,acolo sus de unde ne soptesti franturi din sensul vietii noastre,invatandu-ne cum sa-l satisfacem,cand obositi de viata,nu mai stim ce sa mai facem cu ea.


Doamne,nu ne lasa sa compromitem darul tau,ci ajuta-ne sa-l valorificam intotdeauna,da-i crucii aripi sa zboare,doar pentru a ne arata drumul spre tine,dar noua da-ne forta si putere,sa o putem cara in spate si sa ajungem cu ea la destinatie.


Tatal meu,de multe ori,ne prinde viscolul,furtuna,si uraganul pe culmile muntiilor,iar drumul crucii noastre devine imposibil,nametii imensi se pun intocmai ca niste badigarzi in fata noastra,impiedicandu-ne sa trecem mai departe,dar cand vad crucea ta cea sfanta,nu mai vor nici mita si fug din calea noastra,asa cum fuge caprioara din calea lupului.


Doamne te rugam,de cate ori crucea ne scapa dupa umeri,ajuta-ne sa o punem iar inapoi,daca e nevoie mai micsoreaz-o,mai subtiaz-o potriveste-o dupa puterea noastra,caci, datorita drumului greu,puterea nostra se imputineaza si simtim povara crucii tot mai grea.


Tatal meu,tu esti unul singur,sfant si atotputernic,dar ca mine sunt atatia si atatia,nemernici si pacatosi,eu nu sunt decat o minuscula creatura,pe care tu ai fi vrut-o desavarsita,rupta de sub greutatea pacatului,sunt o furnicuta neansemnata,pe care daca vrei o poti nimici dintr-o singura privire,sunt o musculita betiva,ametita de valtoarea vietii,sunt un nimic in speranta de a deveni cineva,sunt atat de mica si de neajutorata,fata de atotputernicia ta,si totusi doamne,eu sunt fiica ta,particica din creatia ta.


Tatal meu,poate ca tu esti departe de mine,caci este cale lunga de la pamant la cer, si din pacate nici avionul nu ma poate duce la tine,caci nu face escale in cer,doar dupa ce s-a prabusit si este prea tarziu,sa zicem doamne ca eu stau la parter,si tu doamne stai la etajul 10,sa zicem doamne ca tu stai intr-o tara si eu in alta,singurul adevar incontestabil al vietii mele,este ca eu recunosc ca si camin al tau,doar sufletul meu.

Doamne,casa ta este inima mea,te rog sa locuiesti vesnic in ea,stiu ca nimeni niciodata nu o va putea ingriji mai bine decat tine,stiu ca singurii hoti care ar putea sa o invadeze,s-o jefuiasca avand permisiunea ta,vor fi dragostea complotand cu fericirea.


Doamne,desi tu esti departe de mine,si nu te pot vedea decat cu ochii mintii si cu cei ai sufletului,te simt cu inima si te iubesc din toata fiinta mea,simt prezenta ta atotputernica la tot pasul si ori unde ma indrept,doamne tu esti busola fara de care m-as rataci in propria-mi viata,caci hoinaresc mereu pe cararile tale cele mult incurcate,ratacesc pierduta fara nici un orizont,de cate ori pierd busola ta,doamne stiu ca tu te trezesti inaintea noastra,te vad convertit in rasaritul soarelui de dimineata,atunci cand oglindesti cu stralucirea ta neasemuita marea,dar la apusul soarelui ramai tot treaz,pentru a ne veghea pe noi spre o noua dimineata.


Doamne,simt prezenta ta cea atotputernica,in crengile copacilor,prin bataia vantului,vad cum iti risipesti mania cauzata de pacatele noastre,ori de cate ori rascolesti nisipul de pe malul marii,aud glasul tau in ciripitul pasarelelor,stiu ca imi faci cu ochiul ori de cate ori straluceste cate o stea,iar cand arunci din cer cate o stea cazatoarea,stiu ca am decazut cu un gram in fata ta.


Doamne,sa stii ca desi esti invizibil,eu iti pot vedea si ochii,stiu ca sunt albastrii si mult prea frumosi,ii pot asemana cu bulgarasii de nori,care completeaza cerul,ori de cate ori ridic privirea spre cer,ochii mei se contopesc cu bulgarasii de nori,care sunt ochii tai,si asa putem \vorbi unul cu altul,intelegandu-ne doar dintr-o singura privire.

Doamne,simt dragostea si imbratisarea ta calda,ori de cate ori ma mangai cu razele soarelui,simt atentia si ajutorul tau,ori de cate ori ma coplesesti cu fulgii de nea,stiu ca suspini din pricina mea,cand zaresc stropii de roua risipiti pe iarba verde,doamne stiu ca te-am dezamagit ori de cate ori ploua,caci plangi cu lacrimi amare pacatele mele cele nesfarsite,doamne ori de cate ori vrei sa ma mustri,iti convertesti glasul in sunetul asurzitor si inspaimantator al trasnetelor,si imi arati mania ta,gesticuland prin lumina de temut a fulgerelor,doamne,tu iti dezlantuiesti furia asupra fortelor naturii,facandu-ma atenta la nemernicia mea,ce s-ar intampla doamne,daca ghidat de ratiunea ta cea dreapta,ti-ai asupri furia direct asupra mea,dandu-te jos dupa scaunul iertarii si cel al milosteniei,trecand pe cel al judecatii,dar cum bunatatea ta e incomensurabila,ne judeci inca cu inima.

Doamne,daca tu ai sta sa ne judeci,dupa legile ratiunii si ale invataturii tale,ne-ai baga pe toti la inchisoare,si poate ca multi dintre noi am putrezii in ea,coplesiti de multimea pacatelor noastre,doamne dar tu nu trebuie sa ne bagi la zdup pe noi pentru a ne pedepsi,poti doar sa ne inchizi sufletele,si sa le privezi de dragoste si fericire,si deja suntem sfarsiti. De aceea,te rog doamne,ai grija de sufletul meu,caci asuprit de pacate de griji si de necazuri,el este mereu pe cale sa se piarda,dusmanul tau sta la panda sa mi-l fure,deci ai grija de el,cu trupul poti fi mai neatent,caci el nu este decat invelisul meu carnal,si nu valoreaza nimic fara suflet,si totusi unde ar sta sufletul,daca nu ar fi gazduit de trup? Deci ai grija doamne de amandoua.


Doamne,dar cata logica,o fi trebuit sa inveti tu,in anii tai de studentie,si cat de geniu trebuie sa fi fost,ca sa pui la cap o lume intreaga? Si cat de nemernica pot sa fiu eu,si altii ca mine ca sa distrugem creatia ta?


Doamne,te implor sa ai grija incontinuare si de inima mea,fa-o sa bata cu putere si intensitate,doar pentru dragoste si iar pentru dragoste,poate sa faca chiar si infarct,iubind si iar iubind,poti chiar sa-i poruncesti alesului ei sa o fure,dar conditioneaza-l sa mi-o dea si el pe a lui,ca iubirea noastra sa poata fi impartasita.


Doamne opreste-o cand vei hotara tu,dar te rog nu apasa butonul,inainte ca ea sa fie fericita,desi te rog doamne ingrijeste-o si panseaz-o tu,cum stii mai bine,caci ranita de prea multe ori,s-a imbolnavit de tot,iar singurul medicament pentru vindecarea ei se afla in mainile tale.


Eu tot am carpit-o,dar sunt zile cand nu ma mai inteleg cu ea,cand ma ameninta ca ma va parasi,este tot timpul in polemica cu ratiunea si intr-o continua disensiune cu demnitatea,ar face orice si s-ar razboi cu oricine ca sa fie o clipa fericita.


Doamne,te rog ingrijeste si de sanatatea mea,si a familiei mele,caci toate celelalte sunt de prisos fara ea,si te rog doamne,concediaza ursitoarele de la nasterea mea,daca ele,mi-au bocit nefericire si nu noroc,si te rog da-mi tu noroc din belsug,ca alaturi de celelalte virtutii,cu care ai avut grija sa ma inzestrezi,sa satisfac scopul tau,pentru care m-ai trimis pe pamant.


Doamne,stiu ca esti suparat si bosumflat pe mine,si pe altii ca mine,ori de cate ori cerul se innoreaza si stiu ca ai trecut cu vederea greselile mele,ori de cate ori cerul se insenineaza.


Doamne,nu-ti mai pot vorbi prea mult,desi mi-ar trebui secole intregi sa stau de vorba cu tine,trebuie sa inchei confesiunea mea,caci s-a mai trezit cineva care vrea sa-ti vorbeasca,a trecut deci randul meu,iar oamenii se calca in picioare si stau o viata intreaga la coada pentru a-ti vorbi.

In final Doamne: da-mi puterea sa schimb lucrurile pe care le pot schimba,sa las asa lucrurile pe care nu le pot schimba,si intelepciunea sa fac diferenta intre ele,ramai in inima mea,viziteaza casa viselor mele si ajuta-ma sa-mi port crucea pana la capat.

Fiica ta cea mult pacatoasa

Poezie: O DRAGOSTE ADEVARATA

Poezie: O DRAGOSTE ADEVARATA

                                     de: SERB MARIA

dedicata surorii mele iubite

NU MI-A FOST DAT SA INTALNESC

SI N-AM SA CRED SA MAI GASESC,

O DRAGOSTE ATAT DE MARE,
CA A SURORII MELE CARE,
IUBIND CU FOC, SI DOR NESPUS,
SI SUFLETUL SI L-A DISTRUS.
PE DANI L-A IUBIT NESPUS,
IN CIUDA GREUTATIILOR,
IN CIUDA APARENTELOR.
E DREPT CA DRAGOSTEA E MARE,
SI CA DE MULTE ORI EA DOARE,
E DREPT CA EA ITI RAPESTE TOT,
DAR FARA EA, ESTI UN OM MORT.
DE MULTE ORI E IMPARTASITA,
DAR UNEORI E OTRAVITA,
DESI POVESTEA LOR CEA MARE,
E O POVESTE DE VALOARE.
ANDRA A IUBIT CU DOR NEBUN,
PE DOMN INSTRUCTOR SCUMP SI BUN,
EA A TRAIT DOAR PENTRU EL,
DOREA UN DANI MITITEL.
EA L-A IUBIT CU DOR NEBUN,
SI PARCA MI-ESTE GREU SA SPUN,
CA N-A FOST DAT SA FIE AL EI,
SI ASTA ESTE FOCUL EI.
UN FOC REBEL SI UCIGAS,
CE-I MISTUIE CA RAU FAPTAS,

INTREGUL SAU SUFLET RANIT,

CAND DANI NU L-A MAI IUBIT.
A PLANS ADESEA SI A OFTAT,
IN LACRIMI OCHII SI-A SCALDAT,
CACI DRAGOSTEA ADEVARATA,

E CA O BARCA PE O APA,

ATUNCI CAND APA A SECAT,

SARMANA BARCA S-A SCUFUNDAT.

IN FIECARE ZI SI SEARA,
IL ASTEPTA CA PE O COMOARA,
CA PE UN PRINT,PE UN CAL ALB,

CA PE UN FIU DE IMPARAT.

PRIVEA LA GEAM NEDUMERITA,
DE PARCA II ERA SI FRICA,
SA NU CUMVA SA CONTENEASCA,
SI PASII SA NU-I MAI GASEASCA.
DAR CAND PAREA MAI SUPARATA,
PE DANI IL GASEA INDATA,
CACI PARCA CA SI UN FACUT,

EA SE HRANEA, DOAR DIN TRECUT,

CACI IL IUBEA ATAT DE MULT,
CUM EU NU CRED SA FI VAZUT.
O DRAGOSTE ADEVARATA,
CU UN PAPUSEL SI O PAPUSICA,
DAR VIATA ASTA-I NECINSTITA,
SI-N TOCMAI CA SI O CURVA EA,
ACUM ITI DA, ACUM ITI IA.
ITI DA UN DEGET, NU O MANA,
SI TE ARUNCA FARA SA-TI SPUNA,
CA ESTE GREA SI INCURCATA,
POVESTEA CARE TE ASTEAPTA,
SI CA DESI AI VREA SA AI,
CONSTATI CA NU POTI DOAR SA DAI,
SI ATUNCI NU POTI DECAT SA PLANGI

SI PARCA NU MAI POTI SA INFRUNTI,

ATUNCI CAND FERICIREA TA,
SE PIERDE-N UMBRA, UNDEVA,
SI SE INTOARCE PE-O CARARE,
ACOLO UNDE-I VANT SI SOARE,
SI PARCA, PARCA PREA TE DOARE.
SI VEZI CUM ITI PLEACA DIN MANA,

SI PARCA NU POATE SA-TI SPUNA,

CA ASTAZI ESTE, MAINE NU-I,
BA E AL TAU, BA PARCA NU-I!
DAR PAPUSEII S-AU IUBIT,
CU DOR, CU FOC NECONTENIT,
SI EI SE VOR IUBII MEREU,
DAR FIEACRE IN LOCUL SAU,
CA ASA A URSIT DUMNEZEU.
UN PAPUSEL SI O PAPUSICA,
UN IUBITEL SI O IUBITICA,
O DRAGOSTE IMENS DE MARE,
DAR NU O SINGURA CARARE.
DANI, TU ESTI UN PAPUSEL CU O INIMA CURATA,
SA STII CA AI O PAPUSICA IN URMA TA,
SA N-O UITI NICIODATA!
SI CHIAR DACA IN VIATA ASTA NU V-A FOST DAT SA VA IUBITI,
VA UREZ, CA IN ALTA VIATA, SA FITI FERICITI!
DEDICATIE DIN PARTEA SERB MIRA


PT DANI SI ANDRA

Poezie: Dragostea vine si pleaca

Dragostea vine si pleaca
                 de: Serb Maria


CAND DRAGOSTEA VINE SI PLEACA
CAND SIMTI CA SUFLETUL SE INNEACA,

CAND TOATA INTREGIREA TA,

DUCE O LUPTA MULT PREA GREA,

CACI DRAGOSTEA S-A DUS IN VANT,

CA SI O FRUNZA IN PAMANT,

CAND CEL IUBIT TE-A PARASIT,

SI SUFLETUL TI L-A RANIT,

ATUNCI SA STRIGI IN URMA SA:

-"NU-MI LUA CU TINE INIMA!"

SA-I CERI SA-TI DEA EL INAPOI,

TOT CE ATI TRAIT MAI BUN IN DOI,

SA-TI DEA POVESTEA DE AMOR,

POATE INTREGUL DORMITOR,

UNDE CANDVA INDRAGOSTITI,

VA IMAGINATI IMBATRANITI,

SI VA IUBEATI CU FOC SI DOR,

IN CUIBUL VOSTRU DE AMOR.

CAND DRAGOSTEA PLEACA SI VINE,

SI CEL IUBIT NU-I PENTRU TINE,

CACI URSITOAREA TA CEA REA,

I-A DAT DOAR LUI INIMA TA,

ATUNCI SA ZICI MEREU ITI VINE:

CA DRAGOSTEA NU-I PENTU TINE.

CAND DRAGOSTEA VINE SI PLEACA,

SI LACRIMILE TE INNEACA,

CACI TOT CE A FOST FRUMOS S-A DUS,

MAI REPEDE CA UN APUS/

SI PLANGI SI TIPI IN GURA MARE,

CA AI SA-L UITI, DESI TE DOARE,

SI PARCA NICI TU, NU TE CREZI,

CAND MINTI, CA NU VREI SA-L MAI VEZI!

AI VREA, SA-L ROGI SA SE INTOARCA,

POATE CHIAR SI DOAR ODATA,

DESI TU, IN GANDUL TAU,AI SA-L PORTI POATE MEREU.

CAND DRAGOSTEA DOARE SI TIPA,

SI INIMA TA E SFARSITA,

ATUNCI IN GANDURILE TALE,

SPERANTA TA, PARE CA MOARE,

SI-L VEZI, IN VISURILE TALE,

CE VISE? PAR NISTE COSMARE,

CUM GRABNIC, FOARTE FERICIT,

DE ALTA FATA E IUBIT.

SI ATUNCI TE APUCI SA PLANGI DE ZORI,

SIMTIND CA POATE AI SA MORI,

SI-N SUFERINTA TA CRESCANDA,

PARCA SI NOAPTEA E PREA LUNGA,

CACI NUMAI ESTE NOAPTEA IN CARE,

SI PATUL TAU, AVEA VALOARE,

CACI IMPARTIT CU CEL IUBIT,

SCARTAIA SUB TINE FERICIT.

CAND DRAGOSTEA VINE SI PLEACA,

SI CEL IUBIT, TE LASA IN GRABA,

TRANTIND USA IN URMA LUI,

ATUNCI SA AI CURAJ, SA-I SPUI!

SA PLECE SINGUR DACA VREA,

DAR SA-TI LASE INIMA,

POATE CHIAR SI ASA RANITA,

GOALA,TRISTA SI SFARSITA,

CACI POATE INTR-O BUNA ZI,

DUREREA SE VA TOPI,

SI POATE SE VA INTREGII,

CAND ALTA O VA INSOTII.

SA-I CERI SI CHEIA INAPOI,

SI AMINTIRILE CU VOI,

MACAR O PARTE DIN VOI DOI,

CE MAI, INTREGUL SAU SEIF,

IN CARE IN MANDRIA SA,

ITI TINEA CAPTIVA INIMA.

CAND DRAGOSTEA VINE SI PLEACA,

SI INIMA TA PARCA-I MOARTA,

ATUNCI SA STRIGI LA EL AI VREA:

-TE ROG,TE ROG, NU MA LASA!

SI TOTUSI, STRIGI IN GANDUL TAU,

SI PARCA, PARCA E PREA GREU,

SI PARCA SI MANDRIA TA,

S-A PIERDUT, PE UNDEVA,

POATE IN BAGAJUL SAU,

SI VREI SA-L BATA DUMNEZEU,

CA N-A FOST DAT SA FIE AL TAU,

SI SIMTI CA-TI ESTE CEL MAI GREU.

DAR DRAGOSTEA E TRECATOARE,

SI TOT CE E FRUMOS SI MOARE,

DESI O SIMTIM NEMURITOARE,

EA MOARE IN TIMP, IN FIECARE.

CACI SUNT TENTATII LA TOT PASUL,

SI ORICE NAS ISI ARE NASUL,

SI ATUNCI CAND SIMTI CA E DOAR A TA,

EA E PE FUGA, UNDEVA,

SE PLICTISESTE, E PLIMBAREATA,

E O MAI SUBTIRE, CA SI O ATA,

EA ARE UN INCEPUT SI UN SFARSIT,

SI TOTUL ESTE HARAZIT,

SUNT OAMENI CU NOROC DE EA,

SI ALTII CARE II DUC LIPSA,

E DREPT CA FERICIREA-I MARE,

ATUNCI CAND DRAGOSTEA E IN FLOARE,

SI DACA NE GANDIM MAI BINE,

TOT ROSTUL NOSTRU E SPRE BINE,

CACI NOI TOTI IUBIM LA MOMENTDAT,

CE IN VIATA NOASTRA NE E DAT,

DESI UNII IUBIM MAI MULT,

CACI ASTA-L LEGEA PE PAMANT!

CAND DRAGOSTEA VINE SI PLEACA

SI TOT CE-A FOST FRUMOS SE INNEACA,

SA AI PUTEREA INTOTDEAUNA,

SA TRECI PRIN BALTI, SA TRECI FURTUNA,

SI SA NU UITI NICIODATA,

CA MAINE ALTA ZI TE ASTEAPTA
SA-L LASI SA PLECE, DACA VREA,

SE VA INTOARCE EL CANDVA,

SAU DACA VA PLECA DE TOT,

MAI DA-L INCOLO, DE NETOT,

POATE CA ASA A FOST SA FIE,

TU LA SES, EL LA CAMPIE!

LEGILE LUI MURPHY

Daca te opresti sa gandesti, nu uita sa incepi din nou.


Sfatul este ceea ce cerem atunci cand, stim deja raspunsul, dar ne-am fi dorit sa nu-l fi stiut.


Omul se impiedica cel mai adesea, uneori de adevar, dar cel mai adesea se ridica si-si continua drumul.


Frumusetea are grosimea pielii, dar uratenia ajunge pana la os.


Pentru ca ceva sa devina curat, altceva trebuie sa devina murdar, dar poti murdarii totul fara sa cureti nimic.


Atata timp cat nu-ti pasa unde esti, nu te poti rataci!


Daca tot ce ai este un ciocan, toate obiectele din jur iti par cuie.


N-o sa-ti dai seama niciodata in ce parte s-a dus trenul, doar uitandu-te la sine.


Daca nu ai nevoie de ceva si nici nu-ti doresti acel ceva, intotdeauna se gaseste din belsug.


Nu esti beat, atata timp cat poti sa zaci intins pe parchet, fara sa te sprijini.


De obicei un drum fara intoarcere nu duce nicaieri.


Daca nu reusesti din prima oara, distruge orice dovezi ca ai incercat.

PROVERBE SI ZICATORI

PROVERBE SI ZICATORI

DESPRE INTELIGENTA: Un om inteligent, nu poate sa nu fie un pungas!
                                               Cand un geniu apare pe lume, il puteti recunoaste, 
                                                toti prostii se aduna in jurul lui!              

                                     Forta neinsotita de inteligenta, se prabuseste sub propria ei greutate.

    Lucru cel mai important, nu este nr de idei adunate in mintea ta, si legatura care le uneste.

Am invatat ca te descurci, si ti-e de folos farmecul 15 minute, dupa aceea ar fi bine sa stii ceva.          

DESPRE FERICIRE SI FAMILIE

Nu cauta fericirea departe, unde ea te alunga, ci caut-o aproape, unde ea te cheama.

Am invatat ca nu conteaza ce ai in viata, si pe cine ai!

Viata se formeaza din clipe traite din plin, viata nu e numai supravietuire.

Cu timpul, iti dai seama ca fiecare experienta traita de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata.

Spune-i familiei, cat de mult conteaza pt tine.

Nu pastra nimic pt un moment special, pt ca fiecare zi traita, e un moment special.

Iubeste omul langa care te simti bine cand esti vesela, si pe umorul caruia poti plange cand esti trsita.

Petrece mult timp cu familia, mananca mancarea preferata, viziteaza un loc in care sa te simti implinit, nu amana nimic ce-ti poate aduce bucurie si fericire in viata.

Exista intotdeauna cineva pe care-l asteptam, si cineva care ne asteapta, dar de foarte putine ori, e una si aceasi persoana.

Cine iubeste si doreste sa fie mereu iubit, se inhama la munca grea, pe viata, mereu trebuie sa inventeze, sa agoniseasca in viata celui drag surprinzatoare firimituri de viata.

Sterge din memorie cand voi avea timp, si scrie scrisoarea aceea..care era pe alta data.

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca, tot ce poti face este sa fi o persoana demna de iubit.

Nu te iubesc pt ceea ce esti, si pt ceea ce sunt, atunci cand sunt cu tine!

E o fericire sa fi iubit, e una si mai mare sa iubesti, cine le are pe amandoua, e mai presus de lumea timpului, mai tare decat soarta, mai tare decat moartea!

Sa darui totul, sa sacrifici totul, fara speranta de rasplata, asta e iubirea.

Pentru lume tu esti cineva, pt cineva tu esti LUMEA!

Am invatat ca poti continua mult timp, dupa ce ai spus ca nu mai poti.

Am invatat ca sunt oameni care te iubesc, dar nu stiu s-o arate.

AMORUL SI GRIPA SE TRATEAZA CU PATUL!

FERICIREA O FACE PE FEMEIE FRUMOASA, SI DRAGOSTEA O FACE FERICITA. ADEVARATUL FARD AL FEMEII ESTE IUBIREA!

DESPRE DRAGOSTE...

DESPRE DRAGOSTE...

"Atunci cand n-am sa mai pot iubi pe nimeni, am sa mor. Voi care stiti ca meritati dragostea mea, aveti grija sa nu ma ucideti! GEO BOGZA

"Orice om, pe care l-am iubit, si nu-l mai pot iubi, inseamna pt mine un pas spre moarte"!

"Orice om pe care nu pot sa-l iubesc, este pentru mine un prilej de adanca tristete!"


"Lucru cel mai trist in dragoste, este sa-ti ia cineva sufletul, si sa nu mai aiba nevoie de el"!


"Imagineaza-ti un nou nascut, care nu are sufletul atins de mizeria si saracia aflata in lume, asemanator a fost si sufletul meu, pana cand a fost atins, de iubirea, pe care spui, ca mi-ai purtat-o!"


"Sa iubesti inseamna, rand pe rand, sa tremuri de neliniste si sa tresari de bucurie..inseamna sa uiti de tine, sa te oferi din toata fiinta celui care iti tine loc de soare, alaturi de el, sa fi fericit!"


"Cel mai important ingredient la prepararea hranei, este iubirea, puneti cantitati mari, fara nici un fel de restrictii, fara masura si fara cantar, faceti chiar risipa!"


"Cum sa traiesti frumos fara iubire, cum sa gasesti in viata fericire, cum sa pasesti prin bezna si prin ploi, cum altfel, decat AMANDOI???'


"Dragostea estea ca o planta agatatoare, care se usuca si moare daca nu are nimic de imbratisat!"


"Dragostea e dragoste, numai daca infrunta:
DEPARTAREA
TIMPUL
UMILINTELE
MOARTEA




"Dragostea este ca un cuib de viespi, pe care nu-l mai putem reface, dupa ce l-am distrus"


"Am invatat ca daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc, dar nici faptul ca nu se cearta, nu dovedeste ca se iubesc."




"Barbatii se casatoresc din oboseala, femeile din curiozitate, si unii si altii sunt deceptionati."




"Dragostea se naste cu un suras, creste cu un suras, si se termina cu o lacrima.'


"Vor veni multi sa-ti spuna ca te iubesc, si cum si cati, vor spune mai frumos, dar nu te vor iubi atat!"


"Sufletul are intotdeauna ceva din amarul unei sarutari, pe care n-ai putut s-o dai!"


"Imi place ideea ca, dragostea nu este decat o forma de conversatie, in care cuvintele actioneaza in loc sa fie rostite!"


"Femeia e o virgula, barbatul este un punct, la punct stii unde te afli, la virgula tre sa citesti mai departe."


"Daca ti-ai altoit in inima trandafirul iubirii, sau daca ai cautat sa asculti glasul lui d-zeu, sau daca in sfarsit ai inchinat placerii paharul surazand, n-ai trait de prisos.


"Cu cat iubim mai mult, cu atat avem o victima in obiectul adoratiei noastre!"


"Cine iubeste cu adevarat, nu uita niciodata!"


"Totul trece, dar dragostea nu trece niciodata, totul te va parasi, in afara de lucrurile iubite care sunt in noi!"


"N-a fost nimic, din ce-a putut sa fie,
Si ce-a putut sa fie, s-a sfarsit,
N-a fost decat o scurta nebunie,
Ce-a sangerat ca o lama de cutit,
Si-ai sa ma uiti, caci prea departe,
Si spre alte drumuri, ai sa pasesti,
Si-am sa te uit, ca si uitarea,
E scrisa in legile omenesti!"

Scrisoarea lui Gabriel Garcia Marquez

Scrisoarea lui Gabriel Garcia Marquez


Daca dumnezeu ar fi uitat pentru o clipa, ca nu sunt deca o papusa de carpa, si mi-ar oferii in dar, o bucatica de viata, probbail ca nu as spune tot ceea ce gandesc, desi in definitiv as putea gandi ceea ce spun. As da valoare lucrurilor marunte, dar nu pentru ce valoreaza ele, ci mai curand pentru ceea ce ele semnifica.
As dormii mai putin si as incerca sa visez ma mult, deabia acum inteleg, ca pt fiecare minut, in care inchidem ochii, pierdem 60 de secunde de lumina. As merge in timp ce altii ar sta pe loc, si as ramane treaz in timp ce altii ar dormii. As asculta in timp ce altii ar vorbi si doamne, ce m-as bucura de savoarea unei inghetate de ciocolata.
Daca D-zeu m-ar omeni cu o farama de viata, m-ar impinge de la spate in bataia soarelui, acoperindu-mi cu razele lui, nu doar corpul ci si sufletul, Doamne daca eu as avea o inima, mi-as scrie ura pe un cub de viata, si as astepta ca soarele sa-l topeasca. As picta pe stele cu un vis a lui Banghope si un poem de Benedite, si o serenada de Sera, pe care as oferi-o lumii.
As uda trandafirii cu lacrimile mele, ca sa pot simtii durerea spinilor, si sarutul de culoarea carnii al petalelor proaspete.
Doamne, daca as putea primi o farama de viata, n-as lasa sa treaca nici macar o zi fara sa le spun oamenilor ce mult ii iubesc. As convinge fiecare femeie si barbat, ca la ei tin cel mai mult, si as traii indragostit de iubire.
Barbatilor le-as dovedi, cat de mult gresesc atunci cand inceteaza a se mai indragosti, cand imbatranesc, fara sa stie, ca ei imbatranesc de fapt cand inceteaza a se mai indragosti.
Unui copil i-as face cadou, o pereche de aripi, dar l-as lasa sa invete singur a zbura.
Celor batrani, le-as spune ca, moartea nu vine o data cu varsta, si o data cu uitarea.
In fond si eu am invatat de la oameni, atatea lucruri, am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful unui munte, fara sa stie ca, adevarata fericire, este felul cum urci pantele abrupte spre varf,.
Am invatat, ca ori de cate ori, un nou nascut prinde cu poumnul lui mic, pt prima oara, degetul mare al tatalui sau, il tine strans pt totdeauna.
Am invatat ca doar un om, are dreptul sa se mire, cand vede un om cazut, dar de fapt ar trebuii sa intinda mana, sa-l ajute sa se ridice.
Sunt o multime de lucruri pe care as putea sa le invat, de la voi, desi realmente ele nu-mi vor mai servi la nimic, fiindca atunci cand ma vor pune la pastrare in acea cutie, eu voi fi murit deja!

MIRA SCRIITOAREA: Moare cate putin...

MIRA SCRIITOAREA: Moare cate putin...: "Moare cate putin... Moare cate putin, cel ce se transforma in sclavul obisnuintei, cel ce nu calatoreste, cel ce nu citeste...cel ce nu sti..."

Moare cate putin...

Moare cate putin...

Moare cate putin, cel ce se transforma in sclavul obisnuintei, cel ce nu calatoreste, cel ce nu citeste...cel ce nu stie sa asculte muzica...
Moare cate putin...cel ce evita pasiunea, cel ce-si distruge dragostea, cel ce nu se lasa ajutat, cel ce evita emotiile ce fac ochii sa straluceasca, oftatul sa surada si sufletul sa vibreze, cel ce nu vrea sa construiasca ceva nou, cel ce nu intreaba de frica sa nu se faca de ras, ...cel ce nu raspunde chiar daca are un raspuns, cel ce nu risca certitudinea pt incertitudine, pt a-si imiplini un vis, cel ce evita moartea cate putin, doar amintindu-si, ca a fi viu, cere un efort mai mare decat faptul de a respira...
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare...
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul...
Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie...
Daca va fi sa furi, fura o sarutare...
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica...
Daca va fi sa simti foamea, simte foamea de iubire...
Daca va fi sa doresti sa fi fericit, doreste-ti in fiecare zi!

Fie ca speranta sa arda mereu in viata ta!

O viata aproape perfecta!

O viata aproape perfecta

 Nota autoarei: Conform legii atractiei, trebuie sa gandim pozitiv, pentru ca lucrurile bune sa ni se intample, iar cele rele sa stea departe de noi, pentru a reusii in viata trebuie sa fim optimisti, increzatori si contemplativi, nu trebuie sa uitam niciodata ca, avand o gandire optimista, avem toate sansele sa reusim in tot ceea ce ne propunem, caci trebuie sa fim increzatori: cu D-zeu alaturi nu ne putem pierde in multime.
Am tinut multe lucruri in mana, si le-am pierdut, dar ceea ce am incredintat in mainile lui D-zeu, este al meu si astazi, si al meu va ramane.
Conform doctorei in psihologie, Carmen Hara, al saselea guru din lume, ceea ce gandim si ceea ce credem vor deveni realitate, de aceea voi incerca sa realizez un esseu contemplativ, fictiv, sa-mi las imaginatia si spiritul optimist si creator sa ma poarte dincolo de realitatea de azi, prezentandu-mi-o pe cea de maine, ma voi duce cu gandul acolo unde, mutul a intarcat iapa, pana in ceruri, acolo sus, unde este izvorul tuturor lucrurilor, acolo unde, cu ajutorul lui D-zeu, ceea ce astazi pare o fantezie, viitorul o va face realitate.

Cine sunt eu? M-a intrebat cineva o data, si nu am stiut sa-i raspund atunci pe loc.

De fapt, cine sunt eu?? O minuscula creatura, pe care d-zeu ar fi vrut-o desavarsita, rupta de sub greutatea pacatului, un fir de nisip ce se cerne in clepsidra timpului, sunt trup din trupul mamei mele, si rod al iubirii parintilor mei, un om ce poarta in el toata inaltarea si caderea, sunt o picatura din iubirea divina, un licurici ce viseaza sa devina o stea, pacatosul ce l-a intalnit pe Isus si a primit o viata noua.

De fapt, cine suntem noi?? Noi suntem protagonistii filmului de lung metraj, al lui D-zeu, al celui mai desavarsit si talentat regizor, noi suntem personajele secundare si principale ale romanului sau, ale caror file sunt incomensurabile, si al carui sfarsit se aseamana cu marea, caci nu-i vedem niciodata marginirea, noi suntem decat actorii filmelor lui d-zeu de mai multe soiuri: jucam in filme de dragoste, de aventura, de actiune, in filme de comedie, dar si in filme horror, de violenta si teroare, iar acest mare scenariu se termina pt fiecare dintre noi, cu o drama, in care toti am avut, avem si vom avea mereu un rol principal.

Si totusi, ce mai suntem noi?? Si ce am mai putea fi?

Noi nu suntem decat niste pioni ai unei piese de sah, pe care D-zeu ii muta, ii opreste, ii muta iar, apoi ii arunca unul cate unul in cutia neantului.

Cand marele nostru regizor hotaraste ca este timpul sa intram in pielea personajelor sale, proiectandu-ne in marea vietii, singurul loc de desfasurare al actiunii, ne pune cate o piedica, ne da un branci, sau ne face un avant, si nici nu stim cum am ajuns asa de repede a juca, si ca sa nu fim concediati, gravitam in jurul scenariului nostru, si incepem rolurile prin a invata a innota si a ne gasi colacul de salvare, caci doar navigam pe marea vietii, unde doar cei mai buni sunt supravietuitori, si totusi, in filmul nostru insa, supravietuitori sunt doar cei norocosi, sau cu contracte de viata mai lungi.

Oamenii vin pe lume, fara sa stie incotro se vor indrepta si ce vor face, atunci ei ratacesc putin, si apoi se duc, ei merg in deriva un timp, si apoi dispar, se spune, ca nici o fiinta nu traieste suficient de mult, pentru a fi luata in serios. Si totusi, cand ajungem la concluzia ca, viata nu are nici un sens, nu ne ramane altceva de facut, decat sa-i dam un sens, si atunci incepem sa jucam rolurile, pe care ni le-a dat d-zeu.

Daca mi s-ar oferii pentru cateva clipe, pe care mai apoi as putea sa le transform in luni sau ani, secole sau decenii, eternitate sau nemurire, oportunitatea fericita si deosebita de a-mi alege rolul jucat si a intra in pielea unui personaj, ai da viata, si ai da sens, cu siguranta ca as avea mai multe identitati, fiind mereu altceva si nu altcineva, ramanand insa mereu aceasi. As alege sa joc numai in filme de dragoste, de aventura, de actiune, fiind de fiecare data atat personaj principal cat si secundar, caci lucrurile mari sunt intotdeauna cumulul unor lucruri mici,iar esentele tari se pastreaza in sticlute mici, as alege rolurile personajelor pozitive, si totusi, m-as transpune in roluri negative, doar pentru a vedea diferenta dintre personaje, a constientiza norocul avut de a fi un personaj pozitiv, si nesansa de a fi unul negativ in acaesta mare a vietii, si fiind de regula un personaj pozitiv, i-as fi recunoscatoare intotdeauna regizorului, pentru fisa postului oferit.

As iubi natura, as traii in natura si indragostita de natura. Mi-as dori sa am parte de frumusetea tacerii, maretia rasaritului, misterul intunericului, forta flacarii, puterea apei, dulceata aerului, puterea tacuta a pamantului, dragostea aflata chiar la radacina fiecarui lucru, m-as bucura de minunea vietii, caci viata are extrem de multe minuni care asteapta sa fie descoperite, nu as lasa sa treaca nici macar o zi fara sa ma surprind singura, as gasi mereu noi drumuri pe care sa le hoinaresc, noi aventuri, noi capitole de viata, pe care sa le deschid, noutati care sa ma tenteze, mi-as face timp sa fiu prietenoasa, pt ca aceasta este calea spre fericire, mi-as face timp sa visez, caci astfel m-as putea inalta la stele, mi-as face timp sa iubesc si sa fiu iubita, pt ca acesta este privilegiul zeilor, mi-as face timp sa privesc in jurul meu, caci zilele sunt prea scurte ca sa fiu egoista, mi-as face timp sa rad, caci este muzica sufletului.

Nu as lasa visele sa piara, caci daca visele pier, viata nu este decat o pasare cu aripi rupte, care nu mai poate sa zboare, as iubii mult si as incerca sa ma fac demna de iubire, as traii in iubire si indragostita de iubire, as agonisi zilnic surprinzatoare firimituri de viata in viata celor dragi.

In acest mare scenariu de film, numit viata, as fi deopotriva medic si doctor de suflete, pt a tamadui si alina suferintele omenesti, si a readuce zambetul pe fetele indurerate ale personalelor suferinde, as fi deopotriva doctor de suflete, caci ranile sufletesti nu se cicatrizeaza niciodata, iar lacrimile sunt uneori atat de fierbinti si dureroase, incat ochii nu le pot plange, ele zac in inima arzand-o. Ranile sufletului se deosebesc de celelalte prin aceea ca se acopera, dar nu se inchid, mereu dureroase, mereu gata sa sangereze, cand le atingi, ele raman in inima arzand-o.

As veghea asupra persoanelor napastuite de soarta, as reda orbilor vederea, caci suferinta este mai grea in intuneric, nu-ti poti fixa ochii pe nimic, as reda mutilor vorbirea, caci exteriorizarea si purificarea sufletului se face prin cuvinte, iar cuvintele sunt ca niste flacari, o data rostite, pot modela destine, as reda schiopilor mersul, caci numai mergand poti simtii viata si sangele curgand prin vene, as reda surzilor auzul, ca sa poata auzii vocile blande si calde ale persoanelor iubite. In acest mare scenariu de viata, as fi deopotriva
poeta si scriitoare, caci scrisul, ca si vorbitul poate linistii durerile sufletesti, as sacrifica totul fara speranta de rasplata, caci asta e iubirea adevarata, nu le-as spune oamenilor ca fericirea e o treaba usoara, ca mi-ar purta pica toata viata, ci doar ca singura modalitate de a scapa de ispita, este sa-i cedezi, si ca defapt exista doua feluri de a ne traii viata: unul de a crede ca nu exista miracole, iar altul de a crede ca toata viata e un miracol, ca viata este o poveste cu zane, care isi pierd puterile atunci cand crestem mari, sau o carte in care semnam cu sufletul.
Se spune ca in viata, nu exista nici fericire, nici nefericire pe lume, exista doar compararea unei stari cu cealalta si atata tot, doar cel care a simtit nefericirea cea mai completa, e in stare sa simta cea mai mare fericire, fericirea nu este nimic altceva decat sa ai o sanatate buna si o memorie proasta, se spune ca este o mare greseala sa nu-ti dai seama de propria fericire, desi in viata trebuie sa ocupam mereu locul care ni se cuvine, ca sa nu fim nevoiti sa ne ridicam dupa el, in cele din urma cred, ca cea mai buna definitie a omului, este aceea a unei fiinte care se obisnuieste cu toate cele, cea a unui actor transpus in pielea mai multor personaje, cel care semneaza cu sufletul, cand isi incheie contractul de film, respectiv de viata.
Daca sti sa visezi, poti face orice iti propui, nimic pe lumea asta nu-ti creeaza un viitor asa cum o face visul, iar fara doar si poate cele mai mari infrangeri sunt renuntarile la vise…si totusi cea mai mare ispita in viata este sa te multumesti cu prea putin, viata este ca o panza de pictura pe un sevalet, asadar trebuie s-o coloram cat de intens putem.
Pentru multi viitorul visat, nu este altceva decat reintoarcerea la un trecut idealizat, pentru mine insa, viitorul visat inseamna, sanatatea mea si a familiei mele, dragostea mea si a familiei mele, si de ce nu, o suma exorbitanta si nelimitata de bani castigata la loto, caci prin munca proprie e greu de ajuns la sume mari, si, ca sa fim sinceri, banii miros frumos indiferent de provenienta lor, si desii se spune ca banii nu aduc fericirea, ei contribuie macar la ideea unei false fericiri, ei aduc bucuria si fericirea de moment, ei creeaza aspiratii, si sunt generatori de incredere si putere.
In cele ce urmeaza voi intra in pielea unui personaj care tocmai a castigat la lotto o suma exorbitanta de bani, si voi dezvalui fictiv proiectul in care il voi investi.

Iata dragi cititori si cititoare, care este scenariul de viata si film, al unei vieti aproape perfecte…

Cu bani poti sa ai orice, se spune nu, nu se poate…poti sa cumperi mancare, dar nu pofta, medicamente dar nu sanatate, paturi moi dar nu somn, cunoastere dar nu intelepciune, stralucire dar nu confort, distractie dar nu bucurie, colegi dar nu prieteni, servitori dar nu fidelitate, par carunt, dar nu onoare, zile linistite dar nu pace, coaja tuturor lucrurilor o poti obtine pe bani, dar nu samburele, asta nu poate fi obtinut pe bani, si totusi s afim seriosi, caci scenariul vietii noastre nu mai vorbeste de mult de valoarea lucrurilor, noi l-am schimbat, si intocmai ca un cinic, el cunoaste pretul tuturor lucrurilor dar valoarea niciunuia, iar in zilele noastre banii sunt fericirea umana in form abstracta, iar banul a devenit principiul fundamental al vietii, cand ai bani poti sa-ti permiti si alte principii.
Viata nu o poti cumpara, nici cu aur, nici cu palate, nici cu bani, nici cu diamante, in schimb o poti intretine ca musafir cat este casa ta, fara ca sa-i poti fi vreodata proprietar, caci noi nu suntem decat proprietarii proprilor noastre ganduri, proprilor noastre greseli, proprilor noastre neimpliniri, proprilor noastre dezamagiri, proprilor noastre vise si visuri.
Daca as avea bani si bani multi, mi-as fauri o casuta, cu antecedente de casoaie, o vila in toata regula, in care sa ma mut cu familia mea de zi, si cea de maine, si cand spun asta ma refer la sotul, sau la sotii mei, caci nu se stie niciodata cati tovarasi de viata iti sunt haraziti, cu copii mei in numar de patru, doua fetite si doi baietei, cu nepotii mei iubiti, pe care ii voi considera tot copii mei, si ii voi imbraca ca pe niste printi si printese, avand grija ca si cei de-o rudenie cu ei, sa poarte vesminte de regi si de regine, semnate de designeri, asa cum le sade bine unor leoaice iubitoare de lux si de confort.
In visul meu de fericire numerica, pot spune ca, vila mea ar numara 3 etaje, cu 10 camere, 2 mansarde, 4 bai, 2 livinguri imense, su semineu, obiectul de suflet al imaginatiei mele, o terasa enorma si un bar pe masura, burdusita cu toate cele care te fac sa zbori, o piscina la care sa se adune toate prietenele si cunostintele mele de suflet, si eventual colegi si colege de pahar, si de voie buna, o sala de sport in care sa-mi intretin silueta si sa-mi mentin sanatatea.
Intre timp nu as ignora nici persoanele nevoiase si as investi din averea mea in camine de batrani, case de copii, as ajuta copii bolnavi de leucemie, si alte boli incurabile, trimitandu-i cu banii mei in strainatate pt transplante, pt a le oferii o noua sansa la viata, desi sansa definitiva ne-o da doar dumnezeu.

Intre timp i-as multumi lui d-zeu, ca a fost un bun pictor cand m-a pictat, si un bun sculptor cand m-a sculptat, as incerca totusi sa intragesc opera sa, facandu-mi poate mici imbunatatiri fizice, pastrandu-mi insa nonsalanta si dezinvoltura, caci perfectiunea uneori poate fi plictisitoare, defapt mai bine zis, ea nici nu exista. As avea fardurile, bijuteriile si parfumurile unei doamne din inalta societate, si eu si mama si sora mea, am avea stilisti personali.

As conduce cele mai tari masini. As calatorii in lumea intreaga, as cutreiera lumea in lung si in lat, as traii la intensitate maxima fiecare zi din viata, as traii din plin fiecare anotimp care trece, as respira aerul tarii mele si aerul multor alte tari, as bea bautura, as gusta fructul, si mi-as lasa simturile sa se desfete cu el, mi-as cere dreptul la viata, si as lupta din rasputeri pentru dreptul meu de a fi, iar cel mai frumos cadou, pe care l-as putea oferii vreodata a lor mei, ar fi sa le indeplinsec visurile care nu coincid cu ale mele.
As da multe petreceri in cinstea celor dragi mie, si as invita foarte multe suflete sa se distreze langa al meu la unison, as face daruri insemnate celor dragi si prietenilor mei, a caror prietenie cu mine, s-a nascut fara motiv, dusmanilor le-as arata ce oportunitate deosebita au sa ma aiba ca prietena, tinandu-i aproape, aratandu-le cat de nocive si distructive sunt ura si invidia, le-as sugera sa nu se compromita ca sunt singura avere, pe care o au, si nu iluzia de a avea, cand privesc la a mea, desii cand ai bani si dusmanii iti devin prieteni, si pana si cainelui i se spune Domnule caine.
Bineinteles ca o parte din bani, i-as investi in afaceri proprii si probabil ca as deschide trei saloane de frumusete, unul al meu, unul al mamei si unul al surorii mele gemene, care ar dobandi jumatate din averea mea, fiind ea insasi averea sufletului meu. Fratelui meu, i-as intelege cupiditatea, infiintandu-i un cont pe numele sau, reprezentand un procent insemnat din averea mea, si i-as daruii o masina superba si extrem de costisitoare. Tatalui meu, i-as cladi un palat la Uibaresti, din cabana sa, sau probabil i-as cumpara toata localitatea de la Uibaresti, pentru a fii, si nu doar a se crede sau simtii presedintele Uibarestiului, si stapanitor pe intreg tinutul ardelean, estompandu-i faima, conform careia, este doar calugarul de la Uibaresti.
Unchiului meu Sorelache, i-as face cadou, excursii in intreaga lume, si i-as daruii o masina super, la fel verilor mei iubiti si celorlalte rude, in functie de atentia pe care mi-au acordat-o, atunci cand foloseam natura, caci imi lipseau banii si de veceul public.
Matusii mele dragi i-as cumpara tot ce iar pofti inima, i-as aduce bucatar si majordon, as trimete-o in excursii cu sotul ei, si le-as termina vila de la Cazanesti.
Intre timp mi-as achizitiona si eu doua case, una la munte si una la mare, unde sa ma duc cu familia in vacanta, as muncii sa estompez plictiseala, desi sa fim seriosi ce poate fi anost si fastidios intr-o viata guvernata de bani, cu toate acestea as muncii cel mai mult la fericirea mea si a celor din jur. Mamei i-as face cadou o garderoba superba, si un mic avion personal, cu care sa-si viziteze sotul la Uibaresti in palatul lor de clestar.


Bunicilor mei adorabili, le-as face cadou, fericirea de asi creste stranepotii, ducand o viata indestulata, desii sa fiu sincera, daca as putea as agonisi intreaga mea avere in sanatatea lor, si daca ar fi nevoie mi-as risipi toata averea si as renunta la toate celelalte lucruri, pentru a le cumpara eternitatea si vesnicia si a fi vesnic alaturi de mine si de familia mea.
Caci totul trece, dar dragostea nu trece niciodata, totul ne va parasii, in afara de lucrurile si persoanele iubite care sunt in noi, si raman in noi atunci cand nu vor mai fi langa noi.
Sotului meu, si tatalui copiilor mei, i-as oferii sansa si faima de a sta langa o femeie excentrica si bogata atat fizic cat si sufleteste, si daca ar fi demn in toata puterea cuvantului de dragostea mea, i-as arata ca o femeie bogata nu este intotdeauna infidela, si ca, cuiul pe cui se scoate doar atunci cand unul din ele s-a scos primul, sau s-a scos deja.
Persoanelor de sex masculin, care au trecut prin viata mea, intocmai ca un fum, si unul negru, i-as privi in ochi intens, facandu-i sa inteleaga ca intotdeauna, nu stii ce pierzi, numai dupa ce ai pierdut, si ca desi se zice ca orice om merita o a doua sansa, ei au avut doar una pe care au pierdut-o, si ca nu intotdeauna trebuie sa intoarcem pagina, ci uneori trebuie s-o rupem.
E drept ca pe atunci, nu eram bogata, si aveam o situatie financiara medie, dar aveam acelasi suflet, pe care il am si azi.
Prietenului meu Narcis, si singurului barbat, care nu s-a dezis de prietenia mea, l-as rasplati dupa dorintele lui, caci este un prieten adevarat, un barbat care s-a multumit sa-mi fie doar amic, in timp ce alte persoane de sex masculin, mi-au spus in afta, ca nu au nevoie de prietenia mea, caci interesele lor ascunse sunt cu totul altele.
Fara doar si poate, D-zeu ne scoate in cale, foarte multe persoane nepotrivite, pentru ca atunci cand ne-o va scoate in cale pe cea potrivita, sa stim, sa-i fim recunoscatori.
Cine are multi bani, este fara indoiala fericit, dar cine nu are nimic, poate dormii linistit, exista din ce in ce mai multe lucruri, care nu pot fi cumparate cu bani, printre ele sanatatea, bunul cel mai de pret, si totusi saracul are necazuri pt ca nu are bani, iar bogatul pt ca ii are.
Bogatia nu se masoara in cati de multi bani ai, si in cat de mare este libertatea de a alege.
Dar daca te trezesti dimineata si esti indeajuns de sanatos, esti binecuvantat fata de milioane de oameni, care nu v-or supravietui pana la sfarsitul saptamanii, daca ai mancare in frigider, haine cu care sa te imbraci, un acoperis deasupra capului, un loc unde sa dormi, esti mai bogat decat trei sferturi din populatia Romaniei, daca ai bani in banca, sau in portofel, esti printre primii opt la suta, printre cei mai bogati oameni din lume. Daca iti tii capul sus cu un zambet intiparit pe fata, esti cu adevarat multumit, esti binecuvantat pt ca majoritatea oamenilor, ar putea face asta, si nu o fac.
Dincolo de acaesta calatorie, a imaginatiei mele debordante, sta realitatea, singurul adevar incontestabil al vietii mele, si frica de a nu pierde dorinta de a avea ce caut, tot cautand ceea ce-mi doresc.
Asadar, sa traim, sa luptam, sa radem, sa luam de la viata tot ce ne da, si sa spunem ca ne apartine: PRIMEJDIA, SANSA, DRAGOSTEA SI FERICIREA.
In viata trebuie sa avem mereu o parere buna despre noi, sa fim constienti de valoarea noastra, trebuie sa ne amintim, ca suntem o adevarata perla, sa nu uitam asta mai ales in momentele noastre de rascruce, sa avem harul de a putea renunta, sa invatam din suferinta si din greseli, si apoi sa mergem mai departe, dar mai ales trebuie sa avem curaj, curajul care are grija de toate celelalte, un pic de sanatate, un pic de bogatie, o casuta si libertate, un prieten si cat mai putine motive sa avem nevoie de el.
Cel mai relevant lucru insa, este ca, nu conteaza ceea ce ai in viata, ci pe cine ai, asadar eu sunt bogata, cu sau fara bani!
“Ceea ce sunt, nu este o pregatire pentru ceea ce voi fi, dar cand voi ajunge ceea ce-mi doresc sa fiu, o sa ma pot fali cu ceea ce sunt!’

SI N-A FOST DAT, SA-MI FIE DAT, SA PLEC PE CALUL INNARIPAT, DOAR EU SI PRINTUL ADORAT- dedicat surorii mele

Si n-a fost dat,sa-mi fie dat,

Sa plec pe calul inaripat,

Doar eu si printul adorat!

Dragul meu papusel de odinioara,

A trecut mult timp,de cand spionam sub geamul tau,dorindu-mi nespus de mult,sa te zaresc chiar si pentru cateva clipe,a trecut mult timp,de cand ma numeai papusica inimii tale,si imi promiteai ca voi fi intotdeauna comoara ascunsa a sufletului tau,ei bine nu stiu ce ai facut cu mine: poate m-ai pierdut,sau poate m-ai amanetat,constrans de nefastele imprejurari si tristele evenimente imprevizibile,care au facut front comun impotriva iubirii si viselor noastre.

M-ai pierdut,si nu mai m-ai cautat,m-ai amanetat si nu te-ai m-ai dus sa ma iei inapoi,ei bine constient fiind de valoarea mea inestimabila,poate ca ti-a fost frica sa ma smulgi iar din mainile norocosului,care m-a gasit,si totusi..ai pierdut comoara inimii tale.

Mi-e greu sa cred ca timpul,inamicul de temut al amintirilor,nu m-a smuls din sufletul tau,mi-e greu sa cred ca poti contrazice cu dovezi plauzibile,proverbul comform caruia:”Ochii care nu se vad se uita”,si totusi mi-e greu sa cred ca m-ai uitat.


Mi-e greu sa cred,ca nu te urmareste inca,imaginea mea trista si sfarsita,ochii mei inlacrimati,atunci cand,tu m-ai alungat de la geamul tau,si lumea pentru mine,atunci s-a oprit pentru o clipa..


Mi-e greu sa cred cum in doar in cateva clipe,toate visele si sperantele mele s-au curmat,mi-e greu sa cred cu cata incredere si speranta,veneam aproape zilnic la geamul tau,si cu cata usurinta si tarie,ai daramat ancora visurilor mele,si cum doar cu cateva vorbe dure,m-ai facut sa uit drumul spre tine si sa le interzic pasilor mei,sa ma mai indrume spre fereastra casei tale.

Nu m-ai vrut sub geamul tau,si nu ai vrut sa privim amandoi de la aceiasi fereastra,poate ca e vina ta,sau poate cea a sortii,vreau doar sa stii ca inca mai ratacesc prin lumea viselor,cladita de multitudinea mesajelor tale de odinioara,vreau sa stii ca mi-as putea creea un roman de dragoste din profunzimea cuvintelor lor,vreau sa stii insa ca locul lor va ramane in arhiva sufletului meu,caci nu intotdeauna trebuie sa intoarcem pagina,ci uneori trebuie sa o rupem,poate in aceiasi maniera in care ai rupt tu bucatele din sufletul meu,nu stiu insa ce ai facut cu ele..poate ca le-ai pierdut sau le-ai amanetat din nou,cert este ca nu mi le-ai inapoiat,si totusi sufletul meu s-a reantregit,si acum retraiesc o noua poveste de dragoste,sub alt geam,si privesc alaturi de barbatul viselor mele de la aceiasi fereastra.

Uneori cuvintele sunt de prisos,si nu intotdeauna pot exprima ceea ce ai in suflet si pe suflet,iar uneori sentimentele cuiva si pentru cineva,sunt atat de puternice si profunde,incat cuvintele nu le pot exprima,asa au fost si sentimentele mele pentru tine,si totusi te intrebi atunci,cum de mi le pot exprima ,de ce nu as face-o insa acum?cand pot vorbi la trecut despre ceea ce am simtit odata,de ce nu as insira si eu multimi de cuvinte,pentru a impresiona,asa cum o faceai tu,cand imbatat de dragostea mea,erai expert in a insira vorbe goale si cuvinte de duh,vorbe care nu s-au concretizat niciodata,vorbe care au ramas sa zaca in sertarul amintirilor mele,si totusi,vorbe care odata ma faceau sa zbor.

De ai sti cat de mult te-am iubit…de-ai sti cat mi-as fi dorit sa privim amandoi de la aceiasi fereastra,de ai sti cat mi-as fi dorit sa-mi raspandesti temerile si grijile,sa-mi potolesti furtuna din suflet,sa-mi raspandesti nelinistile,si sa privim amandoi spre acelasi orizont…de ai stii cat mi-as fi dorit de mult sa umpli golul din sufletul meu,cu zambetul tau sarmant,incalzindu-mi inima..de ai sti cat mi-as fi dorit sa traiesti alaturi de mine povestea pe care mi-ai spus-o atunci in parc,doar partea ei frumoasa,doar eu si tu si rodul dragostei noastre…,de ai sti cum mi-ai surpat pamantul de sub picioare cand m-ai facut partasa la povestea ta, de-ai sti cat mi-as fi dorit atunci sa ma opresti sa plec,de-ai sti cu cata tarie si cu cata strangere de inima,mi-am luat sufletul in dinti si am plecat,sufletul pe care tu,mi-l injumatatisei,as fi vrut sa-ti cer inima inapoi,dar stiam ca o vei amaneta din nou dupa plecarea mea…de-ai sti atatea,poate ca nu ai mai vrea sa stii nimic,uneori e mai bine sa fim mai nestiutori si insensibili pentru a nu ramane cu inima goala.

Mi-ai spus odata tare si raspicat: “Mi-as dori sa fi medic chirurg,sa-mi diseci inima,numai atunci vei vedea cata dragoste iti port..ma incantau cuvintele tale si esenta lor imi dadea aripi,spuneai cuvinte mari si eu atunci credeam in ele si totusi atunci: de ce mi-ai distrus inima?caci eu nu am vrut atunci sa o disec pe a ta,tot tu te-ai dovedit a fi medicul chirurg,care mi-a disecat inima,dar nu pentru a vedea dragostea din ea,ci pentru a mi-o smulge din piept si a ma alunga de sub geamul tau.

Poate nu ai fi vrut sa faci asta..poate m-ai fi pastrat langa tine,dar atunci ai gandit cu mintea si nu cu inima,desi inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste,tu atunci ai fost rational.

Ce zici?,nu era mai bine ca atunci sa-ti disec inima cand m-ai rugat sa o fac,si acolo in parc sa ti-o pun in loc de ratiune si sa poti gandii cu ea?cu siguranta m-ai fi ales atunci pe mine..cu siguranta ca atunci nu m-ai fi lasat sa plec..dar acum regretele sunt tardive,asa cum a fost si momentul in care eu am aparut in viata ta..


As vrea sa pot uita momentul acela trist din parc,si sa pastrez in inima mea,doar amintirea zambetului tau sarmant,scaldat in dragostea mea.

Mi-e dor de tine si as vrea sa te revad,si cine stie,poate ca ne vom revedea in acelasi parc,in care odinioara ma izgoneai din viata ta,poate ne vom revedea in acelasi parc,insa nu in aceiasi formula,aceea de doi oameni inca indragostiti dar suparati si dezamagiti,pe timp si pe viata,ca acestea nu au decis in favoarea lor.Poate ne vom revedea tinandu-ne copii de mana,si in strafundurile fiintei noastre,ne-am dorii sa semene unul cu altul,si toti sa fie doar ai nostrii.

Cu toate cele intamplate,nu-ti port resentimente,pentru ca sentimentele mele de altadata asupra ta, au fost atat de puternice si profunde,incat mi-au acaparat intreaga inima..si deci nu mai e loc de altceva.

In final nu astept sa-mi trimiti inima inapoi,nici bucatelele smulse din sufletul meu,pastreaza-le si reantrageste-le,azvarla-le in abisurile sufletului tau,si poate asa ai sa recapeti comoara ascunsa a inimii tale.

Stiu ca m-ai iubit nespus,si sentimentele noastre au fost impartasite,dar totul e in zadar,atunci cand nu ne e scris sa pasim pe acelasi drum.Si totusi ..mai uita-te pe geam din cand in cand..nu stii cand ma vei revedea din nou..

Poate voi veni sa-ti dau cheia de la sufletul meu,iar tu va trebui sa-mi arati ca m-ai gasit,si ca ma pastrezi ca pe o comoara asa cum mi-ai zis candva.

In final ai grija de tine,si traieste-ti viata asa cum ti-ai fi dorit sa o traiesti langa mine.

A ta papusica iubita,Andra comoara ascunsa a inimii tale!